Alcool

Exemple: băuturi spirtoase, whiskey, vin, bere, etc.

Clasa de droguri:

hipnotic sedativ

 

Droguri individuale:

Bere (tărie alcoolică intre 3% si 7% sau mai putin); vin (tărie alcoolică între 8% și 14%); vin “alcoolizat” (tărie alcoolică 17% si 22%); spirtoase, lichior whisky (tărie 40% sau mai mult) .

 

Termeni colocviali:

Băuturi spirtoase, whisky, băutură, pileală, vin, bere, bere blondă, bere neagră.

 

EUFORIA:

Când oamenii beau alcool, aproximativ în prima jumătate de oră simt placere, relaxare, adesea devenind comunicativi și deschiși din punct de vedere social. Dar aceste senzații sunt ulterior înlocuite de sedare(somnolență) pe măsură ce alcoolul este eliminat din corp, astfel încât cei care au consumat alcool vor deveni mai târziu tăcuți și retrași în sine.

 

SUPRADOZĂ ȘI ALTE EFECTE NEGATIVE:

În  cele mai multe situatii, riscul unei supradoze care să pună viața în pericol este redus. Cu toate acestea, ați putea avea necazuri dacă beți alcool în cantități mari foarte repede – așa cum se întâmplă în timpul unei întreceri cu alcool, al unei provocări sau când nu puteti simti alcoolul (ca in cazul când beți punci sau shoturi din jeleu). Băutul pe stomacul gol este deosebit de riscant. Dacă o persoană devine inconștientă, nu poate fi trezită sau pare că are probleme cu respirația, este vorba despre o urgență medicală și este nevoie de îngrijiri imediate.

Unele persoane în stare avansată de beție vomită, își blochează căile respiratorii, se sufocă și mor. În asemenea cazuri, solicitați asistență medicală de urgență.

 Când persoanele în stare de ebrietate adorm, organismal lor continuă să absoarbă alcoolul pe care tocmai l-au băut. Cantitatea de alcool din sânge poate ajuge la niveluri periculoase, iar aceste persoane pot muri în somn.Supravegheaîi persoana care a adormit în stare de ebrietate si nu o lasați singură.

RISCURI SPECIALE PENTRU TINERI:

Studiile recente au arătat ca tinerii pot reacționa altfel decât adulții la alcool.Deși cercetările sunt încă în curs de desfășurare, se pare că alcoolul afectează învățarea într-o mai mare masură în cazul tinerilor, dar are o putere mai mică de a-i adormi.

 

INTERFERENȚTE PERICULOASE CU DIVERSE MEDICAMENTE:

Este periculos să combinați alcoolul cu orice alte substanțe care vă adorm. Dintre acestea fac parte sedativele, cum ar fi opiaceele (heroina,morfina sau demerolul, de exemplu), barbituricele (de exemplu, fenobarbitalul), medicamentele din clasa quaaludelor (metaqualona), medicamentele asemănătoare cu valiumul (benzodiazepanele), somniferele, cum ar fi Ambien, și chiar antihistaminicele regăsite în anumite medicamente pentru raceală.

Toate sedativele au în comun cel putin câteva dintre efectele alcoolului, așa încât își vor spori reciproc efectul. Medicamentele pot deveni letale dacă sunt combinate.

Analgezicele nonnarcotice precum aspirina, acetaminofenul (analgezicul regasit in Paracetamol) si ibuprofenul (analgezicul din Motrin) pot avea efecte secundare dacă sunt administrate cu alcool, iar în combinația dintre cantități mari  de acetaminofen și alcool poate afecta ficatul.

 

TIPURI DE “ALCOOLURI”

Alcoolul folosit în băuturi se numeste etanol și este, de fapt, un tip de alcool printre multe altele. Structura chimică a celor mai multe tipuri de alcool le face extreme de toxice pentru organismul uman. Etanolul este singurul tip care ar trebui consumat, dar oamenii se otrăvesc constant și cu alte tipuri de alcool. Metanolul, de exemplu, produs în timpul distilării din gospodărie, poate cauza orbire. Prin urmare, băuturile spirtoase distillate în gospodarie sau “rachiul” ar trebui intotdeauna evitate.

 

ÎN CE FEL ALCOOLUL CIRCULĂ PRIN CORP?

Cantitatea de alcool pe care o consumă o persoană la un moment dat va influența modul în care circulă prin organism, dar este important să standardizăm mai întâi cantitatea despre care vorbim, fiindcă berea, vinul și băuturile spirtoase conțin concentrații de etanol care diferă semnificativ. O băutură standard este clasificată adesea drept cantitatea de alcool consumată în 330 ml bere, într-un pahar cu 120 ml vin sau într-o bautură amestecată care conține 30 ml de bautură spirtoasă.

 

ASIMILAREA

Etanolul este o moleculă relativ mică, ce este absorbită ușor și rapid în organism. După înghițirea băuturii, etanolul ajunge în stomac și în intestinul subțire, unde o concentrație mare de vase subțiri de sânge facilitează accesul rapid al alcoolului în sistemul circulator.

Adesea, o persoană care iese să bea ceva la căderea serii, înainte de cină, declară: “Alcoolul mi s-a urcat direct la cap. “ De fapt, alcoolul s-a răspândit foarte repede în tot organismul, iar la scurtă vreme după ce a fost absorbit, a fost distribuit într-un mod destul de egal.Acest process este denumit echilibrare.

Dat fiind că efectele alcoolului asupra creierului sunt cele care conduc la intoxicare, la puțin timp după ce a băut, o persoană ar putea fi mai afectată decât indică nivelul său de alcool din sânge. Prin urmare, afirmatia “acea bautură mi s-a urcat la cap “ nu este intru totul lipsită de adevăr.

Absorbția rapidă a concentrațiilor ridicate de alcool poate dezactiva acei centri ai creierului care controlează respirația, ceea ce ar putea cauza pierderea conștiinței sau chiar moartea.

 

ELIMINAREA

Cea mai mare parte a alcoolului este metabolizată de ficat, unde o enzimă numită alcool-dehidrogenaza sau ADH, descompune etanolul în acetaldehida, care, la rândul ei, este descompusă în alta enzyme numită acetaldehid-dehidrogenaza în acetat, care va fi apoi eliminat.

Deși, în condiții normale, acetaldehida este descompusă destul de rapid, dacă se acumulează în corp, apar senzații puternice de greată și o stare de rău.

Viteza cu care alcoolul este metabolizat și eliminate din corp este esențială pentru a înțelege cât timp o persoană va fi afectată de consumul de alcool. Viteza metabolizării alcoolului este constantă în timp. În general, un adult metabolizează alcoolul în 28 de grame de whisky (care are în jur de 40% alcool) în aproximativ o oră. Ficatul asigura eficient aceasta viteză a metabolismului. Dacă persoana care bea consumă mai mult decât aceasta cantitate, sistemul devine saturat, iar alcoolul suplimentar se acumulează în organism și în țesuturi, asteptându-și rândul pentru a fi metabolizat.

Toleranța metabolică la alcool duce la o toleranță asemănătoare față de alte sedative, cum ar fi barbituricele, chiar dacă persoana respectivă nu a luat niciodată barbiturice. Aceasta toleranță este numită toleranță încrucișată ți expune persoana care bea unui risc mai mare în privința consumului sau abuzului de astfel de medicamente.

 

EFECTE ASUPRA CREIERULUI ȘI COMPORTAMENTULUI

După ce alcoolul a fost absorbit și distribuit, acesta va avea efecte diferite asupra creierului și comportamentului într-o mare masură, aceste efecte variază odată cu tipul consumului de alcool. Prin urmare, vom discuta separat efectele expunerii acute, cornice și prenatale la alcool.

EXPUNERE ACUTĂ:

EFECTE ASUPRA COMPORTAMENTULUI ȘI STĂRII FIZICE

 

Cantitatea de etanol (grame/ora)

Etanolul din sange (mg/100 ml) Funcții afectate Stare fzică
28-110 Până la 100

Judecata

Coordonarea motricității fine

Timpul de reacție

Fericit

Comunicativ

Fanfaron

110-340 100-300

Coordonarea motricității

Reflexele

Mers împleticit

Vorbire neclară

Greață,stări de vomă

340-450 300-400 Reacții voluntare la stimulare

Hipotermie

Hipertermie

Amorțire(anestezie)

450-680 400-600

Percepția senzorială

Miscarea

Reflexele de autoaparare

Stare de comă
680-850 600-900

Respirația

Funcția miocardică

Moarte

 

ALCOOLUL ȘI NEURONII:

Consumul e alcool cronic, repetat, lezează și uneori distruge celulele în anumite regiuni ale creierului, și s-a dovedit să nu fie nevoie de o istorie prea lungă de băut asiduu pentru se întampla acest lucru.

La bază există 2 tipuri de acțiuni pe care o substanța chimică le poate avea asupra neuronilor – de excitare și de inhibare.

În general, alcoolul slăbește acest tip de comunicare, sau de activitate sinaptică, acțiunea fiind astfel asemănătoare cu cea a altor sedative, cum ar fi barbituricele (precum fenobarbitalul) și benziodiazepinele (precum valiumul).

Prin urmare, dacă alcoolul suprimă activitatea uneia dintre aceste celule “inhibatoare”, efectul net în circuit va fi cel de activare. Indiferent de mecanismul exact, se pare că există câteva moduri prin care alcoolul poate avea atât efecte de activare, cât și de suprimare a circuitelor neuronale.

 

EFECTE ASUPRA NEUROTRANSMIȚĂTORILOR SPECIFICI:

  • GABA ȘI GLUTAMATUL

Vreme de mulți ani, s-a crezut că alcoolul tratează toate celulele nervoase în mod egal, inhibându-le pur și simplu activitatea prin perturbarea structurii membrane din jurul fiecarei celule. Cu toate acestea, în prezent este clar că alcoolul are efecte specific puternice asupra funcționării a cel puțin 2 tipuri de receptori neuronali: receptorii pentru GABA și receptorii pentru glutamat.

GABA și glutamatul sunt niște neurotransmitatori chimici care dau seama pentru o mare parte din activitatea de inhibare si excitare din creier. Când terminatiile unei celule eliberează GABA asupra receptorilor pentru GABA din urmatoarea celulă, celula devine mai puțin activă. Când glutamatul ajunge la un receptor pentru glutamate, celula devine mai activă.

În acest mod numeroasele circuite din creier mențin echilibrul delicat dintre excitare și inhibare. Micile dereglări în acest echilibru pot schimba activitatea circuitelor și, în cele din urmă, functionarea creierului.

  • DOPAMINA

Despre neurotransmitatorul dopaminei se știe că sta la baza efectelor stimulante ale unor droguri extreme de adictive, precum cocaina si amfetamina.

De fapt, despre dopamină se crede că este principalul mesager chimic în centrii de recompensă ai creierului, care promovează experiența plăcerii.

Prin urmare, în timpul primelor minute după consumul de alcool, circuitele plăcerii  din creier sunt activate, dar aceasta “euforie a dopaminei” dispare după ce nivelurile de alcool încetează să mai crească.Acest lucru l-ar putea motiva pe cel care bea sa consume mai mult alcool pentru a începe din nou secvența plăcerii – pentru a “vâna starea de euforie”.

 

EFECTE ASUPRA MEMORIEI:

Una din cele mai frecvente experiențe pe care oamenii le consemnează dupa ce beau este eșecul de a-și aminti exact ce s-a întâmplat.

Acest tip de afectare a memoriei (amnezie temporară) este numită adesea “blackout” – senzatia că “s-a rupt filmul”. Versiunile mai puțin grave ale acestui tip de pierdere a memoriei au fost denumite “brown out” (literal: pana de curent”) sau “gray out” (amețeală, pileală), în timpul cărora persoana respectivă poate avea numai amintiri incomplete sau nedeslușite ale evenimentelor care s-au întâmplat în timpul perioadei de intoxcare. Piederile de memorie pot reprezenta un risc serios pentru sănătate, pe lângă efectele directe pe care alcoolul le are asupra creierului. Este de asemenea clar că alcoolul afectează abilitatea de a forma amintiri noi, chiar și după cantități relative scăzute.

Alcoolul contribuie poate la accentuarea stării de relaxare,, dar va compromite de asemenea procesul de învățare și memorare.

 

MAHMUREALA:

Unul din cele mai cunoscute simptome ale mahmurelii îl reprezintă o durere persistentă de cap. Cauza nu este clară, dar are probabil legătura cu efectele alcoolului asupra vaselor de sânge și asupra echilibrului dintre fluidele din corp. Tratarea mahmurelii se face cu ajutorul unui analgezic. Cu toate acestea, paracetamolul (substanța activă: acetaminofen) nu ar trebui administrat pentru tratarea mahmurelii deoarece interacționează într-un mod extreme de periculos cu alcoolul și cu produsele sale derivate, afectând ficatul în cazul uneor persoane. În loc de acesta, pot fi luate aspirina sau ibuprofen, dar ambele medicamente irită stomacul și intestinul subțire, cauzând, în asociere cu alcoolul, probleme gastrice.

 

EXPUNEREA CRONICĂ:

Toata lumea dorește să știe care este cantitatea de alcool care le face rău. Unii vor să știe cât alcool pot consuma liniștiți, înainte ca acesta să le cauzeze probleme de sănătate.

Consumul cronic de alcool creează probleme foarte serioase într-o serie de sisteme ale organismului, inclusiv creierul, ficatul și sistemul digestiv.

 

INCREDIBILA MICȘORARE A CREIERULUI:

Tehnicile de examinare radiologică a creierului au deschis o fereastră către efectele alcoolismului asupra creierului. Folosind aceste tehnici, cercetătorii au observat micșorarea țesutului cerebral la persoanele care consumau alcool de multă vreme.

Chiar și în cazul celor care nu au fost diagnosticați niciodată cu tulburări legate de consumul de alcool, alcoolismul cronic poate contribui la lezarea lobilor frontali.

 

EFECTE ASUPRA FUNCȚIONĂRII MENTALE:

  • CAPACITATEA DE AMINTIRE

Prin capacitatea de amintire înțelegem abilitatea de a forma noi amintiri, iar nu abilitatea de a ne reaminti informații care au fost achiziționate în trecut. Altfel spus, un consumator cronic de alcool și-ar putea aminti cu brio și exact ce anume a învățat în copilărie, dar nu ar putea fi în stare să spună ce a mancat la prânz cu câteva ore în urmă.

Acest deficit selectiv și profund al memoriei ar putea fi un rezultat al lezării anumitor regiuni ale creierului.

  • GANDIREA ABSTRACTĂ

Prin gândirea abstractă înțelegem faptul de a putea să raționăm în moduri care nu sunt direct legate de lucrurile complete. Gândim abstract când interpretăm sensul poveștilor, dezlegăm cuvinte încrucișate sau rezolvăm probleme de geometrie și algebră.

În cazul băutorilor cronici, aceste abilități sunt adesea compromise.

REZOLVAREA DE PROBLEME

Una dintre abilitățile cerute este flexibilitatea mentală. Trebuie să fim capabili sa manevrăm diverse strategii și abordări (mai ales ale probelemelor complicate) pentru a le rezolva eficient.

  • ATENȚIA ȘI CONCENTRAREA

Băutorii cronici ar putea dezvolta, de asemenea, dificultăți cu privire la focalizarea atenției și la menținerea concentrării. Menținerea atenției pare să fie deosebit de dificilî când este pusă în legatură cu sarcini ce presupun focalizarea vizuală.În cadrul conversațiilor de zi cu zi, băutorul cronic în stare de trezie este capabil să se concentreze foarte bine, dar pus într-o situație mai solicitantă (cum ar fi citirea unui manual cu instrucțiuni, conducerea mașinii sau manevrarea unui utilaj), acesta s-ar putea să aibă funcțiile serios afectate.

 

  • PERCEPȚIA EMOȚIEI

Unul din cele mai importante elemente ale comportamentului nostru social este abilitatea de a recunoaște și interpreta emoțiile altor oameni. Alcoolicii prezintă o deficient a abilității de a percepe emoția din limbajul și expresia celorlalți.

Acest lucru este deosebit de interesant deoarece știm că alcoolicii cronici întampină adesea dificultăți în stabilirea de relații sociale.

 

TOLERANȚA:

Toleranța înseamnă că, în urma băutului constant, consumul unei cantități identice de alcool produce un efect mai mic – altfel spus, pentru producerea efectului inițial este nevoie de mai mult alcool.

Toleranța acută nu se dezvoltă față de toate efectele alcoolului, ci se dezvoltă față de senzația de euforie. Prin urmare, alcoolicul ar putea bea mai mult pentru a menține senzația de euforie și celelalte efecte ale alcoolului (cele care interferează cu condusul mașinii, cu funcția mentală și cu judecată) continuă să se instaleze, expunându-l pec el care bea unui risc din ce în ce mai mare.

 

DEPDENDENȚA:

Este important sa facem distinctia dintre dependenta dintre dependenta de alcool si abuzul de alcool. In general abuzul de alcool se refera la tipare ale consumului de alcool care duc problem de sanatate, problem sociale sau ambele.

Dependenta de alcool (denumita adesea alcoholism) se refera la o boala caracterizata prin nevoia si prin consumarea anormala de alcool, care conduce la pierderea controlului in cee ace priveste bautul.

Semnele dependentei fizice incep la cateva ore dup ace o persoana inceteaza sa mai consume alcool. Printre acestea se numara anxietatea, tremuraturi, tulburari de somn si in cazurile mai extreme, halucinatii si convulsii.

 

FACTORI DE RISC PENTRU DEPENDENȚA DE ALCOOL:

Oricine poate deveni dependent de alcool. Expunerea continuă la alcool modifică creierul în moduri care duc la dependență. Cu alte cuvinte, dacă o persoană bea în scopuri de automedicație – pentru a bloca problemele emoționale sau sociale -, atunci are o probabilitate deosebit de mare să devină dependența.

 

FACTORI GENETICI:

Este important să știm că studiile efectuate asupra familiilor nu demostrează în mod definitiv că ar exista o bază genetică pentru alcoolism. S-ar putea ca alți factori decât cei biologici, precum faptul  de a fi crescut de un părinte alcoolic, să contribuie de asemenea la comportamentul legat de consumul de alcool.

O serie de studii arată că faptul de a fi crescut într-o familie în care se face abuz de alcool crește riscurile unui copil de a deveni dependent de alcool.

  • INTERACȚIUNI PERICULOASE CU DIVERSE MEDICAMENTE
  • SEDATIVELE

Fără nicio îndoială, drogurile care produc efectele cele mai periculoase în amestec cu alcoolul sunt alte sedative, cum ar fi fenobarbitalul și pentobarbitalul.

Efectele depresive ale alcoolului asupra funcțiilor creierului, combinate cu efectele barbituricelor pot provoca disfunctii externe, stare de inconștientă și chiar moarte.

Deși puțini oameni iau combinații de sedative și alcool destul de severe încât să ducă la comă sau la moarte. .

Efectele alcoolului ar putea fi cu totul neșsteptate în prezența altor medicamente sedative.

 

ANTIBIOTICELE:

In combinatie cu un volum considerabil de alcool, unele antibiotic provoaca greata, varsaturi, dureri de cap sau chiar convulsii.

 

MEDICAMENTE ÎMPOTRIVA ANXIETĂȚII:

Medicamentele împotriva anxietății, cum ar fi valium, Librium, etc., intră în categoria generală denumită benzodiazepine și sunt utilizate pentru tratarea anxietății, tulburărilor de somn și convulsiilor. Aceste medicamente au efecte sedative și pot cauza somnolentă severă în prezența alcoolului, crescând riscul de accidente domestic și de circulație.

 

ANTIDEPRESIVELE:

Numeroase persoane care sunt deprimate consumă alcool și numeroși alcoolici sunt, de asemenea, depresivi. Prin urmare, este destul de frecvent ca oamenii să consume alcool cu medicamente antidepresive. Alcoolul creste efectele sedative ale antidepresivelor triciclice.

Oricine ia antidepresive ar trebui să se consulte îndeaproape cu medical despre înteracțiunea dintre medicamentele prescrise și alcool.

 

ANTIHISTAMINICELE:

Antihistaminicele sunt disponibile fără rețetă și sunt utilizate pentru tratarea simptomelor alergice și uneori a insomniei. Aceste medicamente au efecte sedative care pot fi intensificate de alcool.

 

MEDICAMENTELE ANTIPSIHOTICE:

Aceste medicamente sunt utilizate pentru tratarea simptomelor psihotice, cum ar fi delirurile și halucinațiile. Consumul acut de alcool poate crește efectele sedative ale acestor medicamente.

 

ANALGEZICE NARCOTICE:

Aceste medicamente sunt prescrise pentru dureri moderate până la severe, cum ar fi intervenții chirurgicale sau lucrări stomatologice. Combinația oricărui medicament din aceasta lista cu alcoolul potențează efectele sedative ale ambelor, crescând riscul de deces din cauza unei supradoze.

 

ANALGEZICE NONNARCOTICE:

Unele analgezice eliberate fără rețetă, cum ar fi Aspirina, Advirul și Aleve pot provoca hemoragii stomacale și pot impiedica, de asemenea, coagularea normal a sângelui.

Alcoolul poate agrava aceste efecte secundare. În plus Aspirina poate crește acțiunea alcoolului în organism, sporind prin urmare efectele de intoxicare ale unei anumite băuturi. După cum am afirmat mai sus, combinația dintre Paracetamol și alcool poate duce la formarea unor substanțe chimice care afectează ficatul.

Acest lucru se poate întâmpla chiar și atunci când analgezicul este folosit în dozele recomandate și chiar dacă este luat după consumul de alcool ca tratament împotriva mahmurelii.