Cafeina

Clasa de droguri: Stimulente

Droguri individuale: cafea(75-150 mg la o cană de 220); ceai (30-60 mg la o cană de 220 ml); băuturi răcoritoare (20-50 mg la o doză de 330 ml); băuturi energizante (30-80 mg la o doză de 250 ml); analgezice fară rețetă (30-70 mg); stimulente fară rețetă (100-200 mg); unele medicamente pe baza de rețetă (concentrațiile variază).

 

EUFORIA:

În doze scăzute până la moderate, numeroase persoane raportează o stare de voiciune și abilitate crescută de concentrare, chiar euforie. Dozele mai mari pot cauza nervozitate și agitație.

 

SUPRADOZAREA ȘI ALTE EFECTE NEGATIVE:

Decesul în urmă supradozei de cafeină este extreme de rar, însă este posibil. Dintre simptomele intoxicației cu cafeină fac parte tremuratul (tremor involuntar), greața, stările de vomă, ritmul cardiac neregulat sau accelerat și confuzia. În cazuri extreme, persoanele pot ajunge să delireze sau să aibă convulsii. În aceste cazuri, moartea poate fi cauzată de convulsii care pot duce la insuficiența respiratorie. În cazuri mai puțîn severe, dozele mari au fost asociate cu atacuri de panică.

 

INTERFERENȚE PERICULOASE CU DIVERSE MEDICAMENTE:

Cafeina crește presiunea arterială, prin urmare unii medici avetizează pacienții hipertensivi să își limiteze consumul de cafeină. În plus, ar trebui consumată cu prudență de persoanele care iau alte medicamente ce cresc presiunea arterială.

Deoarece cafeina este stimulent, efectele sale pot crește acțiunea stimulentelor mai puternice, cum ar fi cocaină, amfetamină sau metamfetamină.

 

CUM CIRCULĂ CAFEINA PRIN CORP?

Cafeina este aproape întotdeauna ingerată pe cale orală, fiind prin urmare absorbită în primul rând prin căptușeală stomacului, intestinul subțire și intestinul gros.

O doză de cafeină luată pe cale orală își face pe deplin efectul în 30 și 60 de minute, în funcție de câtă mâncare se află în stomac, în funcție de intestine și de cât de mare este concentrația de cafeină din substanță respectivă.

Cafeina este distribuită în mod egal în corp, este metabolizată de ficat, iar produsele sale de descompunere sunt excretate cu ajutorul rinichilor. Corpul o elimină mai degrabă lent, timpul de înjumătățire al unei anumite doze de cafeină fiind de aproximativ 3 ore.

 

CUM FUNCȚIONEAZA CAFEINA?

Cafeina este cea mai cunoscută din clasa de compuși a xantinelor. Toate xantinele, inclusiv cafeină, au acțiuni multiple. Principalul effect al acestora este blocarea acțiunii unui neurotransmițător/neuromodulator numit adenozină., care se află în creier.

Aceste acțiuni multiple creează o reprezentare globală derutantă deoarece efectele directe ale cafeinei asupra unui system pot fi intensificate sau suprimate de efectele indirecte asupra altor sisteme.

 

EFECTE ASUPRA CREIERULUI:

Receptorii de adenozină, sediul principal al acțiunii cofeinei, provoacă senzația de sedare când adenozină formează legături cu aceștia. Adenozină, un produs derivat al metabolismului celular, se scurge din celule.

Prin urmare, pe măsură ce neuronii devin mai activi, ei produc mai multă adenozină, care „frâneaza” întreagă activitate neuronală– o autoreglare ingenioasă a creierului. Cafeina produce astfel activarea activității creierului prin reducerea capacitatea adenozinei de a-și face treaba. Acesta este un bun exemplu al modului în care  un drog produce un efect (în acest caz, stimularea sistemului nervos central [SNC]) prin inhibarea acțiunii unui neurotransmițător cu efect inhibitor (un rezultat pozitiv pozitiv obținut din două mecanisme negative).

La doze moderate de aproximativ 200 de miligrame(care se obțîn dintr-o ceașcă sau două de cafea tare), la testele cu electroencefalograful,Studiile (EEG) indică faptul că creierul este stimulat. Doze mai mari, în jurul valorii de 500 miligrame, cresc ritmul cardiac și pec el respirator.

Mai mult, efectele unei singure doze de cofeină asupra fluxului sangvin sunt aceleași pentru consumatorii înrăiți de cofeină, că și pentru cei moderați, ceea ce arată că oamenii nu dezvoltă toleranță la efectul asupra fluxului sangvin.

Între 12 și la 24  de ore după ultima doză de cofeină, utilizatorii experimentează în general dureri de cap și oboseală care pot persistă câteva zile până la o săptămână.

 

 EFECTE ASUPRA ALTOR PARȚI ALE CORPULUI:

1.INIMA

Cafeină afectează inima în două moduri: acţionează asupra centrilor creierului care reglează sistemul cardiovascular și acționează direct asupra inimii. În cazul oamenilor care nu prezintă toleranță la cafeină, o doză mare (în general peste 500 de miligrame – aproximativ patru cești de cafea tare) poate crește ritmul cardiac cu 10 până la 20 de bătăi pe minut. În unele cazuri, această doză poate duce la perioade scurte de bătăi neregulate ale inimii. Cu toate acestea, în general, ceașcă de dimineață de cafeau nu are prea mult efect asupra funcției inimii la o persoană sănătoasă.

De asemenea, despre cafeină se știe că poate crește tensiunea arterială, dar în general acest lucru se întâmplă în cazul unor doze mai degrabă crescute și al persoanelor care au dja problem cu reglarea tensiunii arteriale. Din acest motiv, persoanele hypertensive sunt în general sfătuite să evite cafeină.

  1. RINICHII

Există niște receptori și ai adenozinei și în rinichi, asupra cărora acționează cafeină, și care provoacă efecte asemănătoare celor induse de diuretice, cee ace crește producția de urină. Cafeina ar putea de asemenea să încetinească eliberarea unui hormone antidiuretic din creier care, în mod normal, scade producția de urină.

  1. SISTEMUL DIGESTIV

În cazul consumatorilor de cafea, acizii, uleiurile și cafeină pot irită căptușeală stomacului și favoriza secreția de acid, care provoacă gastrită (inflamara stomacului). La unele persoane, cafeina din cafea favorizează refluxul acidului stomacal în esofag, care provoacă arsuri supărătoare.

  1. OCHII

Cafeina determină contractarea (îngustarea) vaselor fine de sânge din ochi, reducând astfel fluxul de nutrient către celulele ocupare, precum și gradul de curățare a impurităților.

 

CAFEINA ȘI STRESUL:

Cafeina intesifică unele dintre reacțiile normale la stress deoarece crește cantitatea de adrenalină care este activă în corp, în anumite circumstanțe stresante. Astfel, se pare că acei consumatori de cafeină care se regăsesc în situațîi de stres ar putea resimți mai acut efectele produse de stres.

Combinația dintre stres și cafeină determina reacțîi mai puternice la stres din partea organismului decât în cazul în care fiecare ar acționa separat.

 

CAFEINA ȘI ATACURILE DE PANICĂ:

În cazul anumitor persoane, cafeină poate contribui la experiență atacurilor de panică, ce survin în general brusc și implică sentimente puternice de amenințare și de frică. Aceste experimente pot fi extreme de epuizante într-o perioada scurtă.

Cu toate acestea, se pare că s-a raportat că doze relative mari de cafeină au produs atacuri de panică unor persoane care nu mai suferisera niciodată până atunci de așa ceva.

 

CREȘTEREA PERFORMANȚEI FIZICE:

Cafeină crește ușor rezistență fizică și amână oboseală asociată cu efectuarea susținută a exercițiilor fizice în cazul anumitor oameni. Un mod prin care cafeină ar putea realiza acest lucru este Acela de a elibera grăsimi în sânge, pentru a fi utilizate că surse de energie, cee ace îi permite corpului să păstreze celelalte reserve de energie (în formă depozitelor de zaharuri), astfel încât persoană care face sport să susțînă activitatea fizică pentru o perioada mai lungă. De asemenea, există un interes uriaș față de întrebarea dacă nu cumva combinația dintre cafeină și exerciții fizice poate favoriza arderea grăsimilor, că factor declanșator al pierderii în greutate.